Din vocea lui Robespierre am învățat prima dată că sângele numai atunci când este tăiat curge lipsit de respect prin cerul gurii. Desigur la prima vedere pare un nonsens. Dar adevărata explicație a unei picături nu cunoaște reședința păcatului. Când penibilul se transformă într-o cină iar brațele lichide ale partenerei tale devin înghițitură după înghițitură beția ta viitoare

ei bine din acel moment prietene toată iubirea ta se preschimbă

într-un sens unic al roților care învârt cercul

și tu te poți deplasa unde vrei

fără să ți se facă rău

 

dar legea asta mecanică a învârtitului prin lume nu te lasă să îți uiți picioarele

ci preferă să le păstrezi cuminți într-o cutie

până într-o altă viață când prin intervenții chirugicale de anvergură

le vei îndepărta oripilat și vei prefera starea de învârtire

sau frumosul cumsecade al unei alegeri care la acea vreme

o să ți se pară înțeleaptă

eu te asigur că nu ai ales bine

îți spun din acest acum

din acest trecut acum

unde sunt bărbatul cumsecade

care își coase toate poemele în burtă

de frică să nu i le fure cineva

e absolut anormal ce spun nu-i așa?

într-un fel nu te pot contrazice

în altul pot orice

pot să curg

să picur

să devin un galben care se potolește la fel de repede precum a început

îți spun toate astea rezemat de picioarele mele de bărbat frumos

cuminte

și devreme acasă

un acasă așa ușor de confundat pe întuneric

dar spre deosebire de tine care întorci cercul peste cap

pentru a merge înainte

aici

în acest acasă

eu pot expira oricând

practic într-o altă ordine de idei

o zi mai târziu

mai jos

jumătatea de oră va fi dimineața turnată în cană

ca un dialog al lichidului

cu cinismul meu

 

tu însă

ai timp să dizolvi în cafea toată lingurița

așa frumos prin amestecare

și să te mai gândești de ce întotdeauna

1 este urmat de 2

pentru a efectua un singur pas

 

 

 

 

 

 

 

(DANIEL DĂIAN)