după ce ne lăsăm de ucis meduze
și pielea atârnă pe oase poezia descompunerii
întindem tot ceea ce a mai rămas
din chemările noastreși oameni cu lumânări în mână
se apropie tiptil
dornici să ne îngroape adânc
sub plânsul lor
după ce ne lăsăm de ucis meduze
și pielea atârnă pe oase poezia descompunerii
întindem tot ceea ce a mai rămas
din chemările noastreși oameni cu lumânări în mână
se apropie tiptil
dornici să ne îngroape adânc
sub plânsul lor