să urce prin pereți ca un condens al bunelor moravuri

privilegiile sale de acoperitor

 

la mine e mai complicat

de fiecare dată când deschid gura îmi țâșnește o pasăre

care apoi se aruncă prin umărul meu drept sau stâng dacă în primul nu încape

și începe să sape cu ghearele un fel de ușă

spre mâine

și vă imaginați ce greu îmi este să nu îi pot reproșa nimic

acestui intrus dureros

cu toate astea am observat că în anumite zile impare nu apare

până noaptea târziu

și atunci profit să-mi aprind o țigară

să închid dumnezei în pumni

și să încerc un fel de somn

sau mai bine să-mi pun la gât o zgardă

pentru că orice aș face

se vede clar că aparțin și eu

cuiva