privește-mă ce frumos scuip

materiale textile pe gură

 

privește-mă femeie cum închid în spatele coastelor o tonă de lacrimi

și absolut nimeni nu știe că umblu

plâns pe stradă

și din pașii mei lumini tâmpite și frunze galbene

aduc toamna mai aproape de viață

ca și cum din toată lumea sufletului

eu sunt cel mai puțin bărbat

de spus

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*