eu sunt ridicolul care rupe năravul animalului cu dinții

peștele colorat și cele două cuvinte venite să îmbrățișeze

un dezastru care se pregătea de război

 

sunt un loc pe unde oricine a umblat

o să se întoarcă rănit și îmbrăcat în frica tuturor care au mai umblat înainte

prin frigul fructului

 

dar un punct în derivă pe o mare indiferență

îmbrățișează nebăgarea în seamă

își depune palmele înfrânte în piept

și așteaptă până când moartea

o să îl facă prizonier