îmi închizi ochii în ora 18

cu o precizie aproape chirurgicală îți bați clopotele sub pământ

de parcă acum te înconjoară grămezile de lucruri

cu privirile lor sticloase de păpuși

și hohotind te îndrepți spre ieșirea din sufletul unui cal mort

încălțată în trei generații de păuni

care și-au luat în serios rolul de victime

 

dar  te rog să-ți ascuți urechile pentru a încăpea în auzul tău

un oraș întreg de bătrâni cu portavoce

care demonstrează împotriva tinereții lor pierdute

pe sub cravate

într-un fel de marș funebru

cu început și sfârșit

de la început

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*